F1

Chestii misto de vazut la..biserica.

In seara asta am fost la manastirea Golia, unde am vazut doua chestii foarte misto.

1. In biserica erau niste pusti, sa zic la vreo 7 8 ani, care stateau pe jos, langa muma lor. Uitandu-ma la ei ma gandeam ca mno, n-o fi draci nebuni sa se apuce de urlat prin biserica, ca eu ii scot de acolo, eu cu manutele mele. Toate bune si frumoase, incepe popa a sluji. Trec 5 minute, trec 10, trec 20, pustii incep a prinde glas. Ma uit la ei urat, poate pricep. Se uita inapoi si mai urat, deja ma gandeam ca pornesc razboiul. Incep a rade tare. Muma le aplica o educativa. Incep a foi. Ma uit la ei. SOC. Dracii copilasii faceau SEMNUL CRUCII astfel: duceau mana sus, apoi la..aparatul reproducator masculin, apoi in gura, in gura ajungand nu 3 degete, ci numai unul si anume cel din mijloc, apoi continuau sa duca mana spre dreapta, apoi spre stanga. Eu ma uitam ca vaca la poarta noua. Nu-mi venea sa cred, nici acum nu-mi vine dar nu mai are rost. Dupa ce faceau toata aceasta operatiune incepeau cu rasetele. Muma le mai aplica o educativa si tot asa pana s-a hotarat unul din draci pusti sa iasa afara. Apoi liniste.
Mno..numa` intreb: Oare muma nu-i vedea? Oare nu stie ce draci progenituri are? Oare de unde au invatat pustanii sa faca gestul ala? Oare chiar generatiile tinere sunt..greseli?

2. A doua chestie misto vazuta la biserica a fost o duduie blonda, foarte evlavioasa care intre 2 cruci si 3 matanii, isi aranja parul si 'baticul' Louis Vuitton. Ma gandesc ca avea impresia ca se uita popa la ea si nu arata destul de bine. Nu stiu, ma intreb si eu.
Cu greu m-am abtinut sa nu rad.

Bonus:

Haos total.

La mine in cartier un nene isi construieste bloc..deasupra altui bloc. Isi face omul terasa sau ceva de genul, in fine nu conteaza. Cert este ca zgomotul produs de toate utilajele folosite la constructie este infernal.
Eu avand de invatat mult, foarte mult chiar, evident ca nu reusesc sa invat nimic din cauza zgomotului, asa ca am hotarat sa iau masuri. Pe nenea nu-l pot mustra, la mintea lui Gigel nu ma pun, asa ca mi-am luat frumos cartile si am pornit catre Copou, in speranta reusesc sa invat macar cateva pagini.
Dupa o plimbare de aproximativ 15 minute ma vad ajunsa in parcul Copou. Superb! Liniste, pace, nu tu Gigel, nu tu marlan, nu tu nimic..ah ba da. O PLOAIE. Da da. O minunata ploaie de vara, torentiala, ajunsa la vreo 20 de minute dupa mine.
Nu are rost sa mentionez ca de la sentimentul de armonie si duiosenie fata de natura linistita, am ajuns la ganduri necurate spre contondente, ce vizau ploaia. Bineinteles ca nu aveam cum sa-i aplic nici o corectie, ca doar n-am ajuns sa alerg de nebuna si sa lovesc ceva..aproape invizibil, asa ca m-am resemnat, mi-am strans foile si cartile si am fugit spre casa, unde, normal, ma astepta marlanul si Gigeii cu zgomotul la pachet.


Intamplarea a avut loc pe 03.06.2011, dar am uitat sa public ce am scris. My bad.

Viata si acordeoane

Reteta perfecta pentru o dupa-amiaza reusita: soare, muzica buna si un ceai rece ca gheata.

Meow

Da. Sunt obsedata de TIGRI.