La mine in cartier un nene isi construieste bloc..deasupra altui bloc. Isi face omul terasa sau ceva de genul, in fine nu conteaza. Cert este ca zgomotul produs de toate utilajele folosite la constructie este infernal.
Eu avand de invatat mult, foarte mult chiar, evident ca nu reusesc sa invat nimic din cauza zgomotului, asa ca am hotarat sa iau masuri. Pe nenea nu-l pot mustra, la mintea lui Gigel nu ma pun, asa ca mi-am luat frumos cartile si am pornit catre Copou, in speranta reusesc sa invat macar cateva pagini.
Dupa o plimbare de aproximativ 15 minute ma vad ajunsa in parcul Copou. Superb! Liniste, pace, nu tu Gigel, nu tu marlan, nu tu nimic..ah ba da. O PLOAIE. Da da. O minunata ploaie de vara, torentiala, ajunsa la vreo 20 de minute dupa mine.
Nu are rost sa mentionez ca de la sentimentul de armonie si duiosenie fata de natura linistita, am ajuns la ganduri necurate spre contondente, ce vizau ploaia. Bineinteles ca nu aveam cum sa-i aplic nici o corectie, ca doar n-am ajuns sa alerg de nebuna si sa lovesc ceva..aproape invizibil, asa ca m-am resemnat, mi-am strans foile si cartile si am fugit spre casa, unde, normal, ma astepta marlanul si Gigeii cu zgomotul la pachet.
Intamplarea a avut loc pe 03.06.2011, dar am uitat sa public ce am scris. My bad.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu